Cornel Mihai Ionescu

          Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu profund regret încetarea din viaţă a profesorului şi criticului literar Cornel Mihai Ionescu, distins traducător şi comparatist, specialist în limba şi literatura italiană. Cornel Mihai Ionescu s-a născut la 11 februarie 1941, la Bucureşti. A absolvit Facultatea de Limbi Străine din Bucureşti, Secţia italiană-spaniolă. A avut de suportat numeroase persecuţii din cauza ascendenţei sale şi a neapartenenţei la Partidul Comunist. În 1958, tatăl său a fost arestat de autorităţile comuniste. După absolvirea facultăţii a predat ca asistent universitar, nefiind promovat decît în 1990. A ţinut cursuri la Facultatea de Filologie, la cea de Filosofie, ca profesor, după 1990, la Universitatea „Dimitrie Cantemir“. A publicat mai multe volume de critică literară şi eseuri: Generaţia lui Neptun (1967), Palimpseste (1979), Lorrain (1983), Cercul lui Hermes (1998). A tradus din Ugo Foscolo, Ultimele scrisori ale lui Jacopo Ortis (1966), Dino Buzzati, Marele portret (1969), Umberto Eco, Opera deschisă (1969), G. Della Volpe, Critica gustului (1975), Jacques Derrida, Diseminarea (1997). Din anul 1996, a coordonat colecţia de filosofie contemporană, „Mentor“, a Editurii Univers Enciclopedic.
          Prin dispariţia lui Cornel Mihai Ionescu, literatura noastră şi învăţămîntul filologic suferă o dureroasă, ireparabilă pierdere.

***

In Memoriam Cornel Mihai Ionescu

» anul XXIII, 2012, nr. 3 (262)