Şedinţă comemorativă a SLR

Lucian Marina

          Timp îndelungat, Societatea de Limba Română din Voivodina – Republica Serbia (SLR), înfiinţată la 3 martie 1962, a fost unica forţă instituţionalizată din această parte a lumii care a concentrat, pe măsura posibilităţilor, viaţa ştiinţifică şi culturală a românilor din Voivodina.
           Pe lângă regretatul prof. univ. dr. Radu Flora, care a fost fondatorul SLR, incontestabil, printre pilonii acestei prestigioase asociaţii cultural-ştiinţifice s-au găsit şi învăţătorul Pantelimon Panta Cebzan, prof. univ. Emil Filip şi ziaristul Petru Cârdu, poet, traducător şi editor, care recent au plecat în eternitate.
           În semn de respect faţă de distinsele personalităţi, miercuri, 11 mai 2011, la Institutul pentru Cultură al Voivodinei din Novi Sad, Societatea de Limba Română din Voivodina-Filiala Novi Sad a organizat o şedinţă comemorativă la care a fost adus omagiu celor trei oameni de cultură, entuziaşti promotori culturali care au lăsat amprente puternice în viaţa cultural-ştiinţifică a românilor din Voivodina.
           În urma unui minut de reculegere, Lucian Marina, preşedintele SLR a vorbit mai întâi despre Pantelimon Panta Cebzan, care, deşi a avut 92 de ani, a fost vital şi activ până nu a plecat printre cei drepţi. A fost unul dintre membrii fondatori şi preşedinte al SLR (1972-1980), preşedinte al Activului Învăţătorilor (1972-1980), casier şi membru al Comitetului de conducere, respectiv al Preşedinţiei SLR. A fost şi coordonator al Bibliotecii Româneşti ,,Andrei Şaguna“ (în înfiinţare la Casa Butoarcă din Vârşeţ, cu binecuvântarea PSS Daniil, episcop de Dacia Felix).
           Despre prof. univ. Emil Filip, mulţi ani secretar, iar apoi şi preşedinte al Societăţii de Limba Română din Voivodina, respectiv preşedinte al Comitetului de conducere al SLR (1974-1976) şi preşedinte al Preşedinţiei SLR (1980-1981), a vorbit cu cuvinte alese preşedintele SLR, care a reliefat contribuţia regretatului profesor universitar, traducător şi eseist în cadrul SLR, unde a desfăşurat o bogată activitate în domeniul limbii şi literaturii. A fost unul dintre principalii organizatori şi participant activ la sesiunile ştiinţifice organizate de SLR în perioada 1968-1979 şi la simpozioanele iugoslavo(sârbo)-române, organizate de Societatea de Limba Română în perioada 1970-1980.
           Prof. Ileana Dorina Bulic a subliniat în mod deosebit contribuţia la elaborarea publicaţiei Analele Societăţii de Limba Română, a celor cinci volume de Contribuţii la istoria culturală a românilor din Voivodina, a renumitelor Acte ale simpozioanelor iugoslavo(sârbo)-române, precum şi a altor publicaţii editate de această asociaţie, care se ocupă în principal de păstrarea şi cultivarea limbii române.
           Partea finală a şedinţei comemorative a fost dedicată evocării operei şi contribuţiei aduse de Petru Cârdu, renumit ziarist şi publicist, poet, traducător, critic literar şi editor, membru activ în special al Filialei din Vârşeţ a SLR şi în cadrul Cenaclului Literar ,,Radu Flora“, participant de la prima şi până la ultima ediţie a Taberei de Creaţie a Scriitorilor Români din Voivodina, supranumită Colonia Literară şi organizată în mod tradiţional de SLR (într-o perioadă şi de revista Lumina). Despre opera renumitului creator, care a fost şi coordonator al Consiliului artistic al Teatrului Profesionist Român din Voivodina, a vorbit prof. univ. dr. Ofelia Meza, care a citit şi un eseu. Preşedintele SLR a spus că numele lui Petru Cârdu este imortalizat atât graţie numeroaselor cărţi traduse şi publicate la Editura Comunei Literare din Vârşeţ – KOV, în colecţiile ,,Atlasul vânturilor“, ,,Insomnia“..., cât şi datorită Premiului European pentru Poezie pe care l-a instituit şi decernat unui număr de 17 creatori de marcă de pe diferite continente, oraşul de la poalele Dealurilor Vârşeţului fiind înscris pe harta reuniunilor culturale mondiale.
           Cu acest prilej, la reuniunea la care, pe lângă români, au participat şi sârbi, croaţi, ruteni, a vorbit şi renumitul expert în esperanto Boriša Miličević, care a şi citit unele poezii în limba sârbă ale ,,ambasadorului literaturii române în Serbia“ şi unele poeme ale lui traduse în esperanto.
           Plânşi de rude şi prieteni, au plecat în eternitate încă trei membri ai SLR, personalităţi remarcabile, care vor rămâne mereu în amintirea noastră.


Lucian Marina

Lucian Marina

Şedinţă comemorativă a SLR

» anul XXII, 2011, nr. 6 (253)