In memoriam Tatiana Slama-Cazacu

 

Uniunea Scriitorilor din România şi Asociaţia Scriitorilor Bucureşti anunţă cu durere încetarea din viaţă a prof. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu, scriitoare, profesoară universitară şi om de ştiinţă de largă recunoaştere.

S-a născut la 25 ianuarie 1920 la Bucureşti. După studii la Universitatea Bucureşti, Tatiana Slama-Cazacu a obţinut două licenţe: în litere-filologie modernă (italiană, istoria artei, engleză) şi în filosofie (psihologie-pedagogie, estetică). Este doctor în psihologie, doctor docent în ştiinţe. Din 1954 până în 1968, cercetător, până la gradul de şef de secţie, la Institutul de Psihologie al Academiei. Din 1968 până în 1980, profesor la Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, predând psiholingvistica şi lingvistica aplicată. Apoi, din 1980, profesor consultant, conducător de teze de doctorat în psihologie, din 1968, şi în lingvistică (psiholingvistică, filologie), din 1971, în special cu tema limbaj, comunicare. În 1971 creează grla (Grupul Român de Lingvistică Aplicată), fiind aleasă preşedintă, organizând conferinţe naţionale trienale. Din 1982, cofondator, la Milano, al isapl (International Society of Applied Psycholinguistics), aleasă preşedintă, apoi, permanent, preşedinte de onoare. Din 1971, la invitaţia Editurii Mouton, creează, organizează şi conduce International Journal of Psycholinguistics. În 1979, apoi, fiindu-i refuzată plecarea, i se repetă invitaţia în 1980, numită profesor asociat, pentru un an, la Universitatea din Paris, Sorbona. A ţinut cursuri şi conferinţe la universităţi din Europa, America de Nord şi de Sud (Brazilia, Peru), Asia. A primit titlul de doctor honoris causa al Universităţii de Vest din Timişoara în 2002. A publicat, în ţară şi în străinătate, 51 de volume, dintre care 35 ca singur autor. După 1990 a putut publica şi beletristică, precum şi eseistică, în lucrări precum: Fotograful cu maimuţa Roxy, 1994; Un copil în vechiul Bucureşti, 1998; Meşterii (romanteatru), 2001; Crime asezonate, 2005; Sinucideri ciudate, roman detectiv, 2007. Un „memorial în eseuri“ a fost volumul său Deceniul iluziilor spulberate.

Prin dispariţia Tatianei Slama-Cazacu, literatura română şi învăţămîntul superior românesc suferă o grea, ireparabilă pierdere.

 

Horia Gârbea

 

Horia Gârbea

In memoriam Tatiana Slama-Cazacu

» anul XXII, 2011, nr. 5 (252)