Nicolae Mocanu


Neliniştea mai rămîne

Neliniştea mai rămîne – numai scrumul neliniştii
Spaima – Uimirea
născînd cîntecul întrupat între cuvinte

Lîngă scrum numai o floare de gheaţă
mai poate păstra echilibrul
Lîngă inimă – numai un munte de gheaţă
numai o vale întinsă cu apă curată
lîngă sufletul tău

Aduni literă cu literă – doamne zgîrcitule risipitorule
Cum le aduni şi le dai drumul în vînt
Petale de vînt lîngă umbre de scrum
lîngă urme de scrum preistoric
lîngă urme preistorice din scrumul dintîi
al celor din urmă petale de scrum

Şi-ai vrea şi n-ai vrea – şi-ai recunoaşte şi nu
sub masca întrebării viclene
acelaşi răspuns

Şi-aievea şi nu – şi-ai vrea şi n-ai vrea
şi-ai recunoaşte şi te-ai lepăda şi nu
de răspunsul dintîi

pus nu se ştie de ce în fruntea poemului
ca un cîntec în ciocul lebedei mute

Nicolae Mocanu

Neliniştea mai rămîne

» anul XXII, 2011, nr. 4 (251)