Universitatea clujeană în arhivele anilor ’40

 

  

          Aflat într-o cercetare în Arhivele Naţionale de la filiala Cluj-Napoca şi investigând registrele Universităţii „Babeş-Bolyai“, întâmplarea a făcut, tocmai acum, când universitatea urma să celebreze 90 de ani de la înfiinţare, să dau peste stenograma şedinţei în care s-a elaborat decizia de schimbare a denumirii instituţiei. Coincidenţă sau nu, imediat am realizat că mă aflu în proximitatea unui document care merita o privire mai atentă, căci plonjam într-o epocă în care deciziile instituţionale îşi găseau justificările în recursul ideologic, vremuri  în care parcursul istoriei era semănat de trimiteri către voinţa populară şi aspiraţiile sale bine cunoscute. Din fericire pentru universitatea noastră, dominoul denominărilor ce a zdruncinat acei ani nu a produs un stigmat pe frontispiciul ei. La un moment dat, unul dintre cei prezenţi, Alexandru Roşca, a propus chiar efectuarea unor „sondagii şi în opinia publică“. Astfel că în 1948, în cadrul unei şedinţe de Senat ce începea prin laconica formulare „Chestiunea schimbării“, s-a luat decizia redenumirii universităţii clujene, din „Regele Ferdinand I“ în „Victor Babeş“, însă nu înainte de a se trece în revistă lista posibililor candidaţi, ce, bineînţeles, trebuiau cu toţii să fie legitimizaţi atât ştiinţific, cât şi ideologic. 

          Textul transcris în redacţie, conform fotocopiilor Registrului de şedinţe ale Senatului, păstrează normele ortografice ale vremii, corectând, în schimb, greşelile de dactilografiere, care, la rândul lor, au păstrat probabil greşeli ale stenogramelor şedinţei. (F. B.)   

XXII.Nr. 25/1948 

Dl. Rector prezintă telegrama de felicitare pentru hotărârea de a numi Universitatea Victor Babeş, primită din partea Dlui Prof. Nicolau din Bucureşti. Senatul ia act.

  

proces-verbal 

(înregistrat la Nr. 145/1948)

 

Încheiat în şedinţa a vi-a a Senatului Universitar ţinută în ziua de 10. Ian. 1948, sub preşidenţia Dlui Rector Emil Petrovici, prezenţi fiind: Dl. Prorector Ioan Tănăsescu, Dnii Decani: Erast Tarangul, Ioachim Crăciun, Dna Raluca Ripan, Mihail Kernbach, Dnii delegaţi: Aurelian Ionaşcu, Alexandru Roşca, Vasile Radu, Coriolan Tătaru şi Secretar General Liviu Gomboş.

  

I. 

Nr. 137/1948

 

Chestiunea schimbării actualului nume al Universităţii. Dl. Rector Petrovici arată că în urma schimbărilor survenite în organizaţia de stat, prin proclamarea Republicei Populare Române, este necesar ca Universitatea noastră să-şi schimbe numele, pentru a evidenţia că înţelege să meargă pe acelaşi drum cu întreg poporul român şi că lucrează pentru realizarea aspiraţiunilor populare. În consecinţă este nevoie să se aleagă un nume care să simbolizeze aceste atitudini. 

Un nume la care ne-am gândit este acel al profesorului Emil Racoviţă, savant şi fost profesor la Universitatea noastră care în tinereţe a făcut parte din mişcarea socialistă şi atitudinile lui ulterioare au evidenţiat că a rămas pe aceiaşi linie de conduită politică. 

          Un alt nume este acel al profesorului Victor Babeş, marele savant, fost profesor la Universitatea noastră, la înfiinţarea ei. Este un nume care a intrat în istorie, prin mari realizări în domeniul ştiinţific. S-a născut la Viena, din părinţi originari din Banat, şi a fost profesor şi la Budapesta şi Bucureşti. A avut idei democratice şi a susţinut necesitatea măsurilor preventive în medicină. Într-un elogios articol al unui profesor sovietic, apărut într-un număr recent din Analele Româno-Sovietice, se menţionează această atitudine a profesorului Babeş. 

Un nume mai vechiu legat de Ardeal este a lui Nicolae Bălcescu, reprezentant al ideilor democraţiei populare şi republicane din generaţia dela 1848. Se găseşte trecut în toate enciclopediile în legătură cu mişcările revoluţionare şi este mai cunoscut decât Babeş şi Racoviţă. Bălcescu a avut concepţii şi atitudini politice progresiste, a luptat pentru înţelegerea dintre Români şi Unguri şi a făcut cea mai frumoasă prezentare a Ardealului în introducerea la Istoria lui Mihai Viteazul. Crede că este numele cel mai potrivit ce s-ar putea acorda Universităţii noastre. Întrucât Universitatea a avut până în prezent un nume este nevoie să i se acorde un alt nume, mai ales că în Cluj mai există o Universitate. 

Dl. Decan Kernbach spune că în primul rând este necesar să lămurim dacă urmează să se acorde Universităţii numele unui om de ştiinţă sau să alegem un nume dintre acei care s-au evidenţiat mai mult pe teren social. Crede că e mai potrivit să adoptăm principiul ştiinţific, deoarece Universitatea este un focar de ştiinţă. În acest caz se impune numele marelui savant Victor Babeş a cărui activitate ştiinţifică a pus bazele medicinii ştiinţifice române. A fost profesor extraordinar la Budapesta de unde a trecut la Bucureşti, întemeind medicina română modernă. A fost deasemenea unul dintre primii profesori ai Universităţii noastre. A lucrat în colaborare cu marii reformatori ai medicinii, fiind elevul lui Pasteur, Koch etc. şi a colaborat cu Mecinicov. A scris aproximativ 700 lucrări ştiinţifice şi 30-40 monografii în problemele de patologie, bacteriologie etc. A întemeiat primul institut antirabic, pe timpul când încă Pasteur trăia, institut care a atras o mulţime de străini, descoperind o metodă de tratament mult superioară aceleia a lui Pasteur. A descoperit 40 microbi noui, a făcut studii şi descoperiri în legătură cu pelagra, lepra etc. şi a avut primul ideia seroterapiei. A făcut o politică sanitară fiind preocupat de necesitatea medicinii preventive şi în congresul dela Roma a fost primul savant care a arătat că medicina nu poate să se limiteze numai la partea curativă. A făcut o operă uriaşe ştiinţifică şi socială, fiind cunoscut în toată lumea, a creat o şcoală nouă şi metode noui şi a ridicat astfel medicina universală. Citează părerile unor savanţi şi rezumă un articol al profesorului sovietic Noskovski asupra lui Babeş, apărut în revista Analele Româno-Sovietice. Este figura cea mai potrivită pentru ca Universitatea din Cluj să-i poarte numele. Opera Profesorului Racoviţă deşi considerabilă nu este de amploarea celei a lui Babeş. A scris 32 publicaţii tratând în majoritate despre insectele care trăiesc în grote studiind totodată şi flora subpământeană. A fost un mare cercetător şi a adus contribuţii noui la problemele legate de biologie, mai ales în legătură cu adaptarea. Având în vedere cele expuse propune ca Universitatea să primească numele Victor Babeş, iar Institutului de Speologie să i se acorde numele Emil Racoviţă. Totodată Colegiul Academic să i se dea numele Nicolae Bălcescu. 

Dl. Prorector Tănăsescu spune că numele profesorului Racoviţă trebue legat de opera lui şi în consecinţă să se dea acest nume Institutului de Speologie, care este creaţia profesorului Racoviţă. Ar rămâne de ales între numele lui Babeş şi Bălcescu, însă crede mai potrivit să păstrăm un nume dintre profesori. 

Dl. Prof. V. Radu arată că deosebirea între operele profesorilor Babeş şi Racoviţă este mai mult o deosebire de specialităţi, domeniul în care a lucrat prof. Babeş se lărgeşte prin aplicaţiuni şi deaceea este mai cunoscut. Profesorul Racoviţă a fost din tinereţe apreciat, încredinţându-i-se misiunea de naturalist (singurul cu această specialitate) în expediţia antarctică belgiană. A trasat linii adânci de cercetare, a studiat mii de grote, pentru studiul biologiei a adus contribuţii esenţiale mai ales prin studiile asupra adaptărilor. E bine să alegem o persoană de mare suprafaţă, care prin activitatea lui să fi îmbrăţişat întreaga cultură. 

Dl. Prof. A. Roşca spune că la alegerea numelui trebue să ţinem seamă şi de latura politică şi socială a activităţii precum şi de punctul de vedere ştiinţific. Bălcescu a făcut istorie ştiinţifică. Ar fi necesar să se facă sondagii şi în opinia publică în legătură cu alegerea numelui. 

Dl. Prof. Ionaşcu este deasemenea de părere să se facă o anchetă prin Consiliile Facultăţilor asupra numelui celui mai potrivit. 

Dl. Decan Crăciun arată că cele trei persoane în discuţie sunt mari personalităţi. Bălcescu nu este mai prejos decât ceialalţi doi, opera lui Bălcescu fiind de mare amploare. A avut o vastă activitate şi în afară de monografia istorică a lui Mihai Viteazul, cea mai cunoscută dintre lucrările lui, are lucrări din domeniul organizaţiei sociale, organizaţiei armatei etc. Pentru a se putea aprecia la justă valoare opera cuiva este nevoie şi de o perspectivă istorică, de cel puţin 50 ani. Numele lui Bălcescu se impune prin activitatea revoluţionară, activitatea socială, sfârşitul de martir. 

Ar fi şi un al patrulea nume necesar ca să fie pus în discuţie şi anume Gheorghe Lazar, care ar fi acceptat unanim de toată provincia. Fiu de ţăran, a studiat la Cluj, este luminătorul veacului al 19-lea în ţările române şi sintetizează pedagogia română. 

Dl. Decan Tarangul pune în discuţie şi numele lui Simeon Bărnuţiu, fiind primul teoretician român care a susţinut republica. 

Dl. Prof. Ionaşcu spune că este o tradiţie ca să se acorde Universităţii numele unuia dintre ctitorii ei. Dacă renunţăm la numele de Regele Ferdinand să alegem numele lui V. Babeş sau a altui ctitor. Crede mai potrivit numele V. Babeş, care ar sublinia specializarea Universităţii din Cluj în domeniul medical, aşa cum este în prezent cunoscută în opinia publică. Ar fi potrivit însă ca cele două nume a lui Babeş şi Bălcescu să fie puse în discuţie la Facultăţi. 

Dl. Decan Crăciun opiniază pentru numele lui Bălcescu. Arată totodată că Babeş este originar din Banat. 

Dl. Decan Tarangul spune că ambele nume ar merita să stea pe frontispiciul Universităţii. Victor Babeş însă este unul din întemeietorii Universităţii şi a desfăşurat şi o activitate socială şi e mai potrivit ca Universităţii să i se dea numele lui. Colegiul Academic să fie numit Nicolae Bălcescu. 

Dl. Prorector Tănăsescu spune că trebue să ţinem seamă şi de spiritul vremii. Babeş este un creator şi cu caracter social şi în consecinţă este numele cel mai indicat. 

 

După discuţiile urmate Senatul hotăreşte în unanimitate următoarele: 

Universitatea din Cluj va fi numită în loc de „Regele Ferdinand I“, Universitatea „Victor Babeş“, Colegiul Academic, care până la anul 1940 a purtat numele „Regele Carol II“ va fi numit  Colegiul Academic „Nicolae Bălcescu“. Institutul de Speologie se va numi Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“.

 

Se va cere Ministerului aprobarea acestor numiri.

 

Nouile denumiri vor întra în vigoare începând dela data de azi 10 Ianuarie 1948.

  

Rector            Secretar General

  

[Urmează semnăturile celor 11 participanţi la şedinţă.]

  

F.B.

Universitatea clujeană în arhivele anilor ’40

» anul XXI, 2010, nr. 8 (243)