Avangarda Rusa

 

Vreau să mănânc

 

Leonid Cernov

(1889-1933)

 

 

 Primitiv tragic 

Nemaipomenită întâmplare!

Grăbiţi-vă!

Ieftin de tot!

Deschid dugheana „Schitul poetic“.

Un imens sortiment de exaltări de creaţie!

Nu pierdeţi ocazia!

Cumpăraţi,

Cumpăraţi!...

 

„Reînvierea bucuriei“,

„Căutarea fericirii“.

Grăbiţi-vă, procuraţi-le la jumătate de preţ!

Pentru dumneavoastră – foarte ieftin.

Năvăliţi! Tăbărâţi!

Pentru un funtişor de pâine de secară – visuri nemuritoare!

 

Prima dragoste – ceva mai scumpă,

În schimb – ce forţă,

Ce impetuozitate!

200 de bucăţi – cumpăraţi –  patul în care

Petrecui cu muza prima noastră noapte.

 

Nu glumesc – sunt serios cu desăvârşire:

Un pud de inspiraţie – 300 de bucăţi.

Cumpăraţi!

Cumpăraţi, cât nu e târziu,

Nervi şi sânge cât se poate de proaspete!

 

Zaharină?

– Nu avem.

Pantaloni?

– Nu ţinem.

Nu aţi dori mai bine să luaţi craniul meu, periostul?

Este cel mai bun mobil poetic.

Vând inspiraţia –

Cu ridicata şi cu amănuntul.

 

Pentru dumneavoastră – juma-de-lămâie „Dor de Cer“.

(Stimabili domni, n-ar fi cazul să nu vă mai hliziţi?)

O jumătate de pud de crupe –

Pentru „Freamătul cometelor“!

Că doar poetul are nevoie să iubească şi să mănânce.

 

Apropiaţi-vă!

Cumpăraţi

Chinuri de creaţie

Aproape gratis – pe un pud de crupe de mei.

Aseară abia am mâncat

Ultima pereche de pantaloni –

Tângă... şi soţie.

 

Zici de aur?

Merele?

– S-au înăcrit!

Scuzaţi, nu ţinem.

În schimb – pentru oricine:

Dementele zboruri ale genialelor gânduri,

Fulminantul foc

Al genialelor poeme.

 

Ce ziceţi – dracu’ să vă ia! – 5 funturi de pâine? –

Luaţi cu ridicata:

„Dinamo-iubire“,

„Pătratul gratiilor“,

„Diavolul în cer“ –

De-o absolută prospeţime nervii şi sângele!...

.....................................................................

Nu vrei, ticălosule?

Nu ai nevoie, jefuitorule?

Valea, hoitule, să râzi aiurea!!

Bubuind cu sudălmi,

Voi închide schitul –

Astfel că nici azi

Nu va fi să mănânc!

 

Mă duc în vizuină

Să mă umflu de foame,

Inima să mi-o ard în mondială tângă.

Dar ascultă-mă, ticălosule:

„Sufletul nu se va stinge,

Până nu voi simţi oţelul la tâmplă!“

..........................................................

Iar cu ciocanul în cap –

Zi de zi.

Dar parcă eu aş fi cel ce ar scânci,

Cel ce ar boci în hohote?

Pe piatră săruta-voi urmele prostituatei

Şi voi arunca un:

„Noi

Nu mai avem ce vinde...“

 (1922) Traducere şi antologie deLeo Butnaru 

 

Traducere de Leo Butnaru

Poeme de Leonid Cernov

» anul XX, 2009, nr. 12 (235)