Imperiul bolşevic

 Leo Butnaru 

Nu cred că deja am alergie la leviathanicele întrebări despre comunism. Mi le-am pus şi eu însumi, în mii şi una de nopţi, în care s-au şi izvodit câteva cărţi ce sunt anume (şi) despre comunism, despre subcondiţia umană... acolo (ducă-se pe pustii!). Cărţile se intitulează: Copil la ruşi (Ideea Europeană, 2008), Student pe timpul rinocerilor (Chişinău, 2000), Perimetrul cuştii (Cartea Românească, 2005), Românii, enciclopedia sufletului rus & Gombrowicz (Timpul, 2008), în care sunt cuprinse anume toate perioadele existenţiale – câte vor fi fost ele – până la vârsta-mi de 40 de ani, rotunjită în 1989. Prin urmare, cărţile cuprind/reflectă copilăria mea în comunismul imperialist ruso-sovietic, apoi studenţia rinocerizată (este vorba de jurnalul meu de almamater-ist 1969-1972, în primii doi ani de studenţie, 1967-1968, ţărănaşul de ieri neîndrăznind să recurgă la spunere/scrierea de sine), apoi poststudenţia, ca ofiţer sovietic (prins cu arcanul după facultate; 1972-1974) şi anii de redactor la ziarul Tinerimea Moldovei, de unde, în 1977, am fost scos din pâine, adică alungat pentru un eseu despre Mihail Kogălniceanu, în care se vorbea şi despre corifeii Unirii româneşti, şi despre munteanul Grigore Alexandrescu, în timp ce în Interriverania Prutonistreană, alias rss Moldovenească, numele de român era ca şi prohibit, identic cu cel al duşmanului de... naţionalitate (dar – prieten de lagăr socialist!). Prin urmare, aceste şi alte detalii despre existenţa unui student, a unui tânăr jurnalist în comunism apar în cartea Perimetrul cuştii. Iar volumul despre români şi enciclopedia sufletului rus cam sugerează din titlu ce aspecte tratează. Apoi, cărţile de eseuri şi publicistică Umbra ca martor (Hyperion, 1991), Lampa şi oglinda (Cartier, 2001), plus câteva volume de dialoguri cu peste 100 de personalităţi ale literaturii şi culturii române de pretutindeni. Zeci de interviuri pe care le-am acordat eu însumi. Probabil, bunii mei prieteni şi colegi din dreapta Prutului înţeleg că în stânga Prutului (care, sperăm, nu va ajunge apa sâmbetei) am trăit-suferit dublu, adică era un fel de – Ceauşescu... plus puterea sovietcă deznaţionalizatoare, cu leninismul, stalinismul, hruşciovismul, brejnevismul ei! Sau viceversa, cu Ceauşescu în coadă. Pentru că în imperiul bolşevic-muscălesc, concomitent cu umilinţele socio-economice la care era supus omul, acesta era terorizat şi de denaturarea, alterarea, deformarea sa ca persoană şi chiar de furtul de identitate, astea reprezentând unele dintre cele mai monstruoase fărădelegi ale comunismului în tandem jandarmeresc cu imperialismul panslavist. Politica leninist-stalinistă zdrobea orice încercări de independenţă naţională şi spirituală, anihila, la propriu, adică deporta, întemniţa sau asasina pe oricare cetăţean, şi în primul rînd pe intelectualul care nu accepta înregimentarea ideologică fals internaţionalistă. În artă şi ştiinţă, mahării momentului nu susţineau valoarea, ci promovau mediocritatea devotată liniei partidului-buldog. Plus cozile de topor ,,autohtone“, dintre care unele se erijau în, nici mai mult, nici mai puţin, agenţi de circulaţie în literatură, în ideaţie etc. Plus coloana a cincea a alogenilor.

Astfel că această obsesie despre comunism te-ar putea duce la… depresie. Sincer vorbind, cărţile pe care le-am invocat aici m-au cam… vlăguit, m-au cam… lehămetit de tematica legată de comunism şi, dacă se va găsi cineva care să se intereseze ce aş fi putut răspunde in extenso la prezentul chestionar Apostrof, ar putea să răsfoiască unele dintre ele. Plus că obsedanta temă a obsedantelor decenii apare şi în unele poeme ale mele, cu unul dintre care aş vrea să închei acest text:

      Pe volumul „Poeţii undergroundului“ 

– ... şi

în genere

ţineţi-vă limba după dinţi!

– E prea târziu...

– Ce ai în vedere?

– Am în vedere că nu mai am dinţi –

mi i-ai dezbătut tu

curvă de putere sovietică ce eşti

astfel că

nu pot să-mi ţin limba după dinţi

spunându-ţi precum ţi-am spus

curvă de putere sovietică ce eşti tu...

Leo Butnaru

Imperiul bolşevic

» anul XX, 2009, nr. 12 (235)